Editorial Washington Post: Democratia, in pericol sa decada in Romania. Romanii cinstiti au nevoie de ajutor din partea guvernelor occidentale

Revolutia democratica ce a cuprins Europa Centrala dupa prabusirea Uniunii Sovietice este in pericol sa fie inversata. In ultimii ani, in Ungaria a inceput contruirea unei autocratii de facto, sub cochilia unor mai mult | more »

The New York Times: România se pregăteşte pentru decizia lui Iohannis privind legile justiţiei

Protestatarii şi politicienii din România – ţară care s-a luptat mult timp cu corupţia – se pregătesc pentru o perioadă tensionată în luna ianuarie. În urmă cu aproape un an,  sute de mii de oameni mai mult | more »

Donald Trump a nominalizat un avocat de origine romana la conducerea Oficiului SUA pentru Brevete

Presedintele american Donald Trump si-a anuntat intentia de a-l nominalize pe Andrei Iancu, un avocat de origine romana care l-a reprezentat la un moment dat, pentru functia de subsecretar al Comertului pentru mai mult | more »

Mesaj fabulos al lui Donald Trump adresat lui Iohannis in conferinta de presa. Ce le transmite romanilor – Video

Mesaj foarte calduros adresat de Donald Trumop presedintelui Iohannis si romanilor in conferinta comuna de presa. Presedintele SUA, Donald Trump, a avut un mesaj puternic de sustinere a luptei anticoruptie din Romania mai mult | more »

Cele mai bune FILME ROMÂNEŞTI în America. FESTIVAL la Washington DC si Los Angeles organizat de Ambasada României în SUA

Cele mai bune filme româneşti vor fi prezentate în cadrul unui festival organizat de Ambasada României în SUA. O serie de 15 de producţii cinematografice din ţara noastră vor fi vizionate la mai mult | more »

Peste 150 de companii americane vor veni în România în octombrie, în cadrul unei misiuni economice de amploare

Ambasada României în SUA și Departamentul Comerțului din Statele Unite ale Americii au lansat pregătirile pentru organizarea evenimentului Trade Winds, programat să se desfășoare la București, în luna octombrie a acestui an, mai mult | more »

Statele Unite și-au trimis un emisar la București: „Protestele sunt o sursă de inspiraţie, de admiraţie, la Washington, o expresie a democraţiei în acţiune”

Protestele din România sunt o expresie a „democrației în acțiune” și sunt sursă de „inspirație” pentru întreaga lume. Acesta este mesajul oficial de Statelor Unite, transmis miercuri seară, la București, de Hoyt mai mult | more »

Românii continuă să iasă în stradă! Ce scrie USA Today

BUCHAREST, Romania — The largest anti-government crowds since the violent 1989 revolution that toppled dictator Nicolae Ceausescu succeeded Sunday in pressuring Romania’s new government to repeal a hastily adopted decree that would have mai mult | more »

De aici, din Chicago, vă mulțumim pentru… Rezistență

”Fața de ceea ce s-a întâmplat în România în ultimile două săptămâni, noi, cei «de-afară», nu avem decât un singur cuvânt: Respect! De aici, din Chicago, vă mulțumim pentru… Rezistență! Ce ați mai mult | more »

Reportaj de Grigore Cartianu. Români care au cucerit lumea: Valentin a ajuns în America din întâmplare. Și nu-i pare rău! | VOCEA DIASPOREI

Suceveanul Valentin Avasiloaie are 38 de ani, împărțiți echitabil: 19 în România, 19 peste Ocean. S-a stabilit la Detroit și trage pe două fronturi: angajat ca inginer proiectant în industria auto și mai mult | more »

John Ion Banu, liderul diasporei din Florida: „Aş introduce pedeapsa cu moartea pentru corupţii din România“ Citeste mai mult: adev.ro/ofi2kz

Emigrat în Statele Unite ale Americii la mijlocul anilor `80, John Banu este fondatorul Ligii Româno-Americane din Florida, organizaţie ce reuneşte 5.000 români dintre cei aproape 200.000 care trăiesc acolo. Inginer mecanic, mai mult | more »

Bloomberg: Numeroşi români de etnie romă cer azil în SUA, argumentând că sunt persecutaţi în Europa

Numeroşi români de etnie romă solicită azil în statul american California, argumentând că sunt persecutaţi în România şi în alte ţări ale Uniunii Europene, anunţă oficiali SUA şi organizaţii pentru drepturile minorităţilor, mai mult | more »

Ambasada Statelor Unite în Romania : Mesajul Excelentei Sale Ambasadorul Hans Klemm cu ocazia Zilei Limbii Române

De Ziua Limbii Române, celebrăm împreună esenţa spiritului şi a identităţii româneşti, liantul care ne conectează, dincolo de graniţe, pe toţi cei care simţim şi vorbim româneşte. U.S. Embassy Bucharest : „Acum mai mult | more »

Discursul ambasadorului SUA, Hans Klemm, la festivalul de Film Istoric Râșnov : „Revoluţie sau evoluţie? Drepturile civile în America şi cinema-ul ei: de la „Naşterea unei naţiuni” la Selma“

30 iulie 2016 Bună dimineaţa tuturor. Sorin, îţi mulţumesc pentru frumoasa prezentare şi mulţumesc echipei de la Râşnov pentru invitaţia să vă vorbesc astăzi. Stimaţi demnitari, distinşi oaspeţi, invitaţi, studenţi, doamnelor şi mai mult | more »

U.S. Embassy Bucharest : Noile “telefoane publice” la #NewYork

Noile “telefoane publice” la #NewYork: dispozitive discrete care oferă acces gratuit la internet şi posibilitatea de a-ţi încărca telefonul mobil. Sunt tot mai multe, la tot mai multe colţuri de stradă, iar mai mult | more »

Valvila Popovici, scriitor român în Statele Unite : Din Carolina de Nord în Kentucky

„Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea.” – Sfântul Augustin Am făcut o călătorie frumoasă și interesantă cu automobilul, din statul Carolina mai mult | more »

SUA se distanteaza de RUSIA cu ani-lumina. Trece pe arme cu LASER, capabile sa doboare chiar si avioane

Armata SUA si-a anuntat in cursul acestei saptamani intentia de a-si echipa militarii cu arme laser incepand din 2023, potrivit Direct Matin.fr, citat de Agerpres. Mary J.Miller , secretar adjunct insarcinat cu mai mult | more »

The Washington Post : Romanians express anger over death of police officer

People clench their fists during a protest demanding the resignation of Interior Minister Gabriel Oprea in Bucharest, Romania, Sunday, Oct. 25, 2015. Romania’s president has called on the prime minister and interior mai mult | more »

Un român, ajuns mare șerif în America Câți polițiști români ar rezista să-și facă meseria în SUA?

La 14 ani, imediat după Revoluție, Marius Stoika pleca din țară, alături de familia sa, în SUA. După 25 de ani a ajuns din nou la Cluj, îmbrăcat în uniforma de ajutor mai mult | more »

Klaus Iohannis în America. Împreuna cu românii care trăiesc în Statele Unite

Indiferent de distanţe, apartenenţa la o naţiune nu se pierde niciodată. Românii din SUA sunt purtătorii de cuvânt ai culturii şi tradiţiilor româneşti. M-am întâlnit cu o parte dintre românii care trăiesc mai mult | more »

 

UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE


În fiecare an, în ziua de 24 ianuarie, sărbătorim Unirea, căci faptele înainte-mergătorilor noștri sunt cele care ne permit nouă să fim astăzi ceea ce suntem.Și putem fi mândri de ceea ce suntem!

Cu prilejul acestei sărbători ne amintim și de cei care au pus umărul la realizarea Unirii. Ideea Unirii Moldovei şi a Ţării Româneşti, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 – 1856), o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât şi pe plan internaţional. Situaţia externă se arăta favorabilă; înfrângerea Rusiei şi hegemonia politică a Franței ofereau un context prielnic punerii în practică a proiectului, cu atât mai mult cu cât împăratul Napoleon al III-lea, dorea un bastion răsăritean favorabil politicii sale, care să contrabalanseze expansiunea rusească. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (1856) prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanţia colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privinţa unirii, integrarea în graniţele Moldovei a trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”. La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei – favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Țării Românești, şi prin documentele redactate au pus bazele fuzionării celor două principate. De fapt, Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ şi erau alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea Unirii Principatelor Române. Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi vrânceanul Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni. Desfiinţarea hotarului de la Focşani (Vrancea) echivala cu Unirea celor două Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român. În ziua de 5 februarie 1859, când Domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani, mii de oameni i-au ieşit în cale, în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde Cuza venea de la Iaşi. Se consemnează că în cinstea Domnitorului s-au ridicat, pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia să treacă, arcuri de triumf împodobite cu verdeaţă şi înfăşurate în pânză tricoloră; tarafuri de lăutari, cântau Hora Unirii, valuri de flori se revărsau în calea Domnitorului, care cobora din diligenţă. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteniei – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor două ţări vecine şi surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de strajă la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus că sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandanților că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, la Focşani. Însoţit de mai marii oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centru, la Podul de Piatră, unde au dansat cu toţii Hora Unirii. Poetul focşănean Dimitrie Dăscălescu, scria cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, aşa cum a rămas în inimile românilor ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedeşte/ Că-n sfârşit s-a deşteptat,/ Și că-n faptă vredniceşte/ Libertatea ce-a visat.” Aici, în Moldova, a fost ales în unanimitate, la 5-17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naţionale”. Deoarece în textul Convenţiei nu se stipula că domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naţionale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat şi în Ţara Românească. Adunarea electivă a Ţării Româneşti era dominată de conservatori, care deţineau 46 din cele 72 mandate. În această situaţie, liberalii radicali au iniţiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitaţie în rândul populaţiei Capitalei şi al ţăranilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat în preajma Adunării. Unul dintre tribuni nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră şi să o silească să proclame ca ales pe alesul Moldovei". Așa s-a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, această alegere fiind acceptată în unanimitate. Era un pas important către definitivarea Unirii Principatelor Romane, înfăptuirii statului naţional român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, alegerea ca domn al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza și-a găsit confirmarea deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului naţiunii în capitala munteană. Problema următoare era recunoaşterea internaţională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă şi de Austria drept o încălcare a Convenţiei de la Paris. Situaţia creată în cele două Principate a determinat Conferinţele internaţionale de la Paris, din 26 martie – 7 aprilie și 25 august – 6 septembrie. La cea de a doua Conferință, sub presiunea evenimentelor internaționale – războiul dintre Franța și Sardinia împotriva Austriei fiind pe cale să înceapă –, marile puteri europene au fost nevoite să accepte unirea înfăptuită de români. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoașterea sa fiind limitată numai pe durata vieții acestuia.

 

Alexandru Ioan Cuza era născut la 20 martie 1820 în Moldova, a fost deci, primul domnitor al Principatelor Unite și al statului naţional România, la 5 ianuarie 1859 – ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Țării Românești. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea Unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea Unirii Principatelor Romane pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la București, cu o singură adunare şi un singur guvern.

După realizarea Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza împreună cu colaboratorul său cel mai apropiat, ministru și apoi prim-ministru Mihail Kogălniceanu, au iniţiat importante reforme interne, cele mai importante fiind: secularizarea averilor mânăstireşti (1863), reforma agrară (1864) și reforma învăţământului (1864), care au fixat un cadru modern de dezvoltare al ţării. Şirul de reforme iniţiate de Cuza şi venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, au consolidat actul de la 1859.

Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România. Cuza însă, în anul 1866, a fost obligat să abdice; o coaliţie a partidelor vremii, denumită şi „Monstruoasa coaliție” a hotărât aceasta din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. Complotiştii au reuşit să-şi realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracţiune a armatei, l-au constrâns pe domnitor să abdice într-o noapte a lunii februarie 1866. La aceasta a contribuit însuşi Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privinţa factorilor reacţionari, ci, într-un discurs, s-a arătat dispus să renunţe la tron în favoarea unui principe străin (fapt susţinut şi de o scrisoare adresată unui diplomat străin).

A fost exilat și a trăit la Viena și Florența. A murit în 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus în țară și înmormântat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (județul Iași), apoi înhumat la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași.

În fiecare an, în luna ianuarie, sărbătorim Unirea, „Mica Unire” cum i se mai spune, dar fără de care nu s-ar fi putut săvârși faptele mari de mai târziu. Unul dintre cei care a pus umărul la realizarea acestei uniri a fost Ion Roată, intrat în istorie ca o legendă, cunoscut şi sub numele de „Moş Ion Roată”, un ţăran român, deputat în Divanul Ad-hoc, susţinător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova și Valahia şi al reformei agrare din Principatele Unite Române. Se spune că semna prin punerea degetului muiat în cerneală, fiind neștiutor de carte, oficial semnând cu parafa primită în Divanul ad-hoc, dar era înzestrat nativ cu o minte ageră și o judecată dreaptă, fiind cunoscut ca un om cinstit, „cu gâdilici la limbă", adică spunea adevărul fără menajamente, neavând „ascunzători în suflet", după cum îl caracteriza Ion Creangă. Pentru spiritul său de dreptate, Ion Roată a fost considerat de către țărani ca fiind puternic, cel mai dârz și mai competent reprezentant al lor, care să le poată apăra interesele. A avut, se spune, o apariție meteorică pe scena istorică a țării. Eminescu la cei douăzeci de ani ai săi, deci în 1870, aflându-se la Viena, împreună cu o delegație de studenți l-au vizitat de Anul Nou pe Cuza care trăia în exil la Viena, în acel moment în districtul Dobling, pentru a-i demonstra astfel „solidaritatea, ataşamentul ideologic şi admiraţia". Poziţia adoptată de Mihai Eminescu faţă de Cuza l-a determinat pe marele eminescolog Dimitrie Vatamaniuc să afirme: „Cultul lui Eminescu pentru Alexandru Ioan Cuza se explică prin importanţa ce-o acordă reformelor sale, realizate într-un timp scurt şi fără sprijin dinafară" şi prin faptul că poetul este necruţător cu participanţii la complotul detronării.

Hora Unirii are o semnificație sfântă pentru noi românii. Citind cartea „Ultimul tren spre Romania” a lui Anatolie Paniș, m-a impresionat figura lui Constantin Stere, remarcabil om de cultură (jurist, profesor, gazetar, scriitor, om politic) care a trăit între anii 1865 și 1936. Acest scriitor, în alt moment al istoriei țării, a cerut unirea cu România, spunând: „Frații mei basarabeni, a sosit clipa marii noastre izbăviri! Suntem la un pas de a ne desăvârși libertatea! Acum ori niciodată…" El a citit delegațiilor ruși și ucraineni, hotărârea țăranilor din județul Hotin: „Ținând seama că timp de 14 veacuri Basarabia a fost ținut al României, că a făcut parte din același neam… cerem astăzi în mod solemn în fața lumii întregi, Unirea Basarabiei cu România.” Autorul povestește cum în 1918 Basarabia s-a alăturat României nu prin război, ci prin conștientă vrere, cum s-a înfiripat cea mai formidabilă horă din toate câte s-au cunoscut, cuprinzând în mijlocul ei o piață și mai apoi străzile de jur împrejur ale Chișinăului, hora care a ținut o noapte, cum două zile mai târziu, mai povestește, deputații basarabeni erau alături în parlamentul și guvernul României, alături de rege și regină, hora cuprinzând de data aceasta întreaga piață de la Iași.

Hora este un dans popular cunoscut în Balcani, în România. Pentru cine nu știe, hora se dansează pe muzică cu un ritm specific, într-un cerc închis, dansatorii ținându-se de mână, făcând trei pași înainte și unul înapoi. Se dansează la aniversări, diferite festivaluri și în spațiile rurale; tradiția la noi, la români era, ca în fiecare sfârșit de săptămână, țăranii din sate să se îmbrace în costume naționale și să danseze acest dans, bucurându-se de comuniune. Să amintim că „Hora Unirii”, poezia scrisă de Vasile Alecsandri, a fost publicată pentru prima dată în 1856, în revista Steaua a lui Mihail Kogălniceanu, că muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher și că în ziua de 24 ianuarie când s-au unit Moldova cu Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat și s-a cântat această Horă a Unirii.

Ion Creangă a descris frumos pledoaria pentru unire, într-un dialog: „…Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. – Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata… În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. – Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: Unde-i unul nu-i putere,/ La nevoi și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/ Și dușmanul nu sporește. Așa și cu Unirea, oameni buni…

HORA UNIRII: Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Măi muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfrățire!/ Unde-i unul, nu-i putere/ La nevoi și la durere;/ Unde-s doi, puterea crește,/ Și dușmanul nu sporește!/ Amândoi suntem de-o mamă,/ De-o făptură și de-o samă,/ Ca doi brazi într-o tulpină,/ Ca doi ochi într-o lumină./ Amândoi avem un nume,/ Amândoi o soartă-n lume,/ Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,/ În noi doi un suflet bate!/ Vin’ la Milcov cu grăbire/ Să-l secăm dintr-o sorbire,/ Ca să treacă drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare./ Și să vadă sfântul soare,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Hora noastră cea frățească/ Pe câmpia românească!

Vavila Popovici

Raleigh NC, SUA

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns