Editorial Washington Post: Democratia, in pericol sa decada in Romania. Romanii cinstiti au nevoie de ajutor din partea guvernelor occidentale

Revolutia democratica ce a cuprins Europa Centrala dupa prabusirea Uniunii Sovietice este in pericol sa fie inversata. In ultimii ani, in Ungaria a inceput contruirea unei autocratii de facto, sub cochilia unor mai mult | more »

The New York Times: România se pregăteşte pentru decizia lui Iohannis privind legile justiţiei

Protestatarii şi politicienii din România – ţară care s-a luptat mult timp cu corupţia – se pregătesc pentru o perioadă tensionată în luna ianuarie. În urmă cu aproape un an,  sute de mii de oameni mai mult | more »

Donald Trump a nominalizat un avocat de origine romana la conducerea Oficiului SUA pentru Brevete

Presedintele american Donald Trump si-a anuntat intentia de a-l nominalize pe Andrei Iancu, un avocat de origine romana care l-a reprezentat la un moment dat, pentru functia de subsecretar al Comertului pentru mai mult | more »

Mesaj fabulos al lui Donald Trump adresat lui Iohannis in conferinta de presa. Ce le transmite romanilor – Video

Mesaj foarte calduros adresat de Donald Trumop presedintelui Iohannis si romanilor in conferinta comuna de presa. Presedintele SUA, Donald Trump, a avut un mesaj puternic de sustinere a luptei anticoruptie din Romania mai mult | more »

Cele mai bune FILME ROMÂNEŞTI în America. FESTIVAL la Washington DC si Los Angeles organizat de Ambasada României în SUA

Cele mai bune filme româneşti vor fi prezentate în cadrul unui festival organizat de Ambasada României în SUA. O serie de 15 de producţii cinematografice din ţara noastră vor fi vizionate la mai mult | more »

Peste 150 de companii americane vor veni în România în octombrie, în cadrul unei misiuni economice de amploare

Ambasada României în SUA și Departamentul Comerțului din Statele Unite ale Americii au lansat pregătirile pentru organizarea evenimentului Trade Winds, programat să se desfășoare la București, în luna octombrie a acestui an, mai mult | more »

Statele Unite și-au trimis un emisar la București: „Protestele sunt o sursă de inspiraţie, de admiraţie, la Washington, o expresie a democraţiei în acţiune”

Protestele din România sunt o expresie a „democrației în acțiune” și sunt sursă de „inspirație” pentru întreaga lume. Acesta este mesajul oficial de Statelor Unite, transmis miercuri seară, la București, de Hoyt mai mult | more »

Românii continuă să iasă în stradă! Ce scrie USA Today

BUCHAREST, Romania — The largest anti-government crowds since the violent 1989 revolution that toppled dictator Nicolae Ceausescu succeeded Sunday in pressuring Romania’s new government to repeal a hastily adopted decree that would have mai mult | more »

De aici, din Chicago, vă mulțumim pentru… Rezistență

”Fața de ceea ce s-a întâmplat în România în ultimile două săptămâni, noi, cei «de-afară», nu avem decât un singur cuvânt: Respect! De aici, din Chicago, vă mulțumim pentru… Rezistență! Ce ați mai mult | more »

Reportaj de Grigore Cartianu. Români care au cucerit lumea: Valentin a ajuns în America din întâmplare. Și nu-i pare rău! | VOCEA DIASPOREI

Suceveanul Valentin Avasiloaie are 38 de ani, împărțiți echitabil: 19 în România, 19 peste Ocean. S-a stabilit la Detroit și trage pe două fronturi: angajat ca inginer proiectant în industria auto și mai mult | more »

John Ion Banu, liderul diasporei din Florida: „Aş introduce pedeapsa cu moartea pentru corupţii din România“ Citeste mai mult: adev.ro/ofi2kz

Emigrat în Statele Unite ale Americii la mijlocul anilor `80, John Banu este fondatorul Ligii Româno-Americane din Florida, organizaţie ce reuneşte 5.000 români dintre cei aproape 200.000 care trăiesc acolo. Inginer mecanic, mai mult | more »

Bloomberg: Numeroşi români de etnie romă cer azil în SUA, argumentând că sunt persecutaţi în Europa

Numeroşi români de etnie romă solicită azil în statul american California, argumentând că sunt persecutaţi în România şi în alte ţări ale Uniunii Europene, anunţă oficiali SUA şi organizaţii pentru drepturile minorităţilor, mai mult | more »

Ambasada Statelor Unite în Romania : Mesajul Excelentei Sale Ambasadorul Hans Klemm cu ocazia Zilei Limbii Române

De Ziua Limbii Române, celebrăm împreună esenţa spiritului şi a identităţii româneşti, liantul care ne conectează, dincolo de graniţe, pe toţi cei care simţim şi vorbim româneşte. U.S. Embassy Bucharest : „Acum mai mult | more »

Discursul ambasadorului SUA, Hans Klemm, la festivalul de Film Istoric Râșnov : „Revoluţie sau evoluţie? Drepturile civile în America şi cinema-ul ei: de la „Naşterea unei naţiuni” la Selma“

30 iulie 2016 Bună dimineaţa tuturor. Sorin, îţi mulţumesc pentru frumoasa prezentare şi mulţumesc echipei de la Râşnov pentru invitaţia să vă vorbesc astăzi. Stimaţi demnitari, distinşi oaspeţi, invitaţi, studenţi, doamnelor şi mai mult | more »

U.S. Embassy Bucharest : Noile “telefoane publice” la #NewYork

Noile “telefoane publice” la #NewYork: dispozitive discrete care oferă acces gratuit la internet şi posibilitatea de a-ţi încărca telefonul mobil. Sunt tot mai multe, la tot mai multe colţuri de stradă, iar mai mult | more »

Valvila Popovici, scriitor român în Statele Unite : Din Carolina de Nord în Kentucky

„Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină din ea.” – Sfântul Augustin Am făcut o călătorie frumoasă și interesantă cu automobilul, din statul Carolina mai mult | more »

SUA se distanteaza de RUSIA cu ani-lumina. Trece pe arme cu LASER, capabile sa doboare chiar si avioane

Armata SUA si-a anuntat in cursul acestei saptamani intentia de a-si echipa militarii cu arme laser incepand din 2023, potrivit Direct Matin.fr, citat de Agerpres. Mary J.Miller , secretar adjunct insarcinat cu mai mult | more »

The Washington Post : Romanians express anger over death of police officer

People clench their fists during a protest demanding the resignation of Interior Minister Gabriel Oprea in Bucharest, Romania, Sunday, Oct. 25, 2015. Romania’s president has called on the prime minister and interior mai mult | more »

Un român, ajuns mare șerif în America Câți polițiști români ar rezista să-și facă meseria în SUA?

La 14 ani, imediat după Revoluție, Marius Stoika pleca din țară, alături de familia sa, în SUA. După 25 de ani a ajuns din nou la Cluj, îmbrăcat în uniforma de ajutor mai mult | more »

Klaus Iohannis în America. Împreuna cu românii care trăiesc în Statele Unite

Indiferent de distanţe, apartenenţa la o naţiune nu se pierde niciodată. Românii din SUA sunt purtătorii de cuvânt ai culturii şi tradiţiilor româneşti. M-am întâlnit cu o parte dintre românii care trăiesc mai mult | more »

 

Despre dualitatea sufletului omenesc în “Viaţa pe fugă”, un roman de Mirela Roznoveanu (New York)

Roman de factură psihologică, “Viaţa pe fugă” de Mirela Roznoveanu se remarcă prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje şi evocarea în detaliu a mediului, dar şi prin modul exemplar în care autoarea ştie să surprindă exteriorizarea sufletului, mutaţiile sufleteşti sau interiorizarea lumii în conştiinţa personajelor. Volumul este scris în exil şi zugrăveşte cu măiestrie nu doar Lumea Nouă, ci şi momente cheie din trecutul României comuniste.

Mirela Roznoveanu, deţinătoare a Premiului pentru literatură comparată 2008

Printre volumele semnate Mirela Roznoveanu se numără: „Civilizaţia romanului” (eseu despre romanul universal; volumul I – 1983, volumul II – 1991), „Totdeauna toamna” (roman, 1988), „Viaţa pe fugă” (roman, 1997), „Platonia” (roman, 1999), „Timpul celor aleşi” (roman, 1999), „Toward a Cyberlegal Culture” („Către o cultură juridică virtuală. Eseuri”, 2002), „Born Again – in Exile” („M-am născut a doua oară în exil”, poeme, 2004), „Elegies from New York City” (2008), „Civilizaţia romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote”, (2008), etc. În 2008, scriitoarea obţine Premiul pentru literatură comparată 2008 al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România.

Mirela Roznoveanu – o scriitoare româncă în Statele Unite

Născută la Tulcea, într-o familie de intelectuali, Mirela Roznoveanu îşi ia licenţa în filologie, la Universitatea din Bucureşti, cu o lucrare de gramatică istorică. Din ianuarie 1991, scriitoarea se stabileşte la New York. În 1996 aceasta devine membru al Facultăţii de Drept a New York University (NYU) şi ocupă funcţia de cercetător în dreptul internaţional şi comparat, având gradul academic de profesor asistent. În 2005, Mirela Roznoveanu este redactor şef al GlobaLex, jurnal online de cercetare juridică, publicat de NYU Hauser Global Program (Web site-ul jurnalului) şi cercetător cu gradul de profesor asociat. Autoarea este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi membră a Academy of American Poets.

Viaţa pe fugă”, romanul acestui sfârşit de mileniu

„Fuga prin viaţă sau „Viaţa pe fugă” este unul din cele mai insolite şi mai expresive romane din întregul spectru epic românesc contemporan. Marile evenimente ale acestui roman sunt cu precădere sufleteşti, filozofice, existenţiale. „Viaţa pe fugă” este romanul acestui sfârşit de mileniu”, spune Ion Ţugui.

La fel ca şi în “Platonia”, Mirela Roznoveanu se dovedeşte a fi şi în “Viaţa pe fugă”, un subtil analist al sufletului feminin, evocând încă o dată cu talentu-i caracteristic, viaţa, frământările, dorinţele, preocupările unei femei.

Doamne, ce este viaţa?”

“Doamne, ce este viaţa?”, se pune la un moment dat, întrebarea, în cartea Mirelei Roznoveanu, „Viaţa pe fugă”. Sau altfel spus, parafrazând titlul volumului, ce fel de viaţă mai poate fi cea trăită pe fugă? Poate tocmai de aceea nu este întâmplător faptul că romanul începe în ajunul zilei de 4 Iulie, în preziua marii sărbători naţionale a Americii. Odihna caracteristică unei importante sărbători ar trebui să devină pentru Angela, personajul principal al cărţii – o emigrantă româncă ajunsă în Lumea Nouă – un mod de existenţă, nu neapărat fizică, dar mai ales, interioară.

De altfel, autoarea nu alege întâmplător ca moment de debut al cărţii, ajunul lui 4 Iulie, ziua de naştere a unei naţiuni. Eroina însăşi are nevoie să se nască încă o dată, din propria-i cenuşă, pe pământ american. Iată de ce, doar atunci când va fi capabilă să înţeleagă că a ales să aibă un alt cămin, departe de ţara natală, în clipa când va reuşi să se lase cu adevărat adoptată de această nouă patrie, Angela va ajunge să se accepte pe ea însăşi şi să renunţe la un stil de viaţă marcat de ideea că orice ar face, continuă să rămână un exilat, o fiinţă ce îşi trăieşte viaţa pe fugă.

Era din nou vorba de ţara ei”

Angela, personajul spre care este îndreptat interesul autoarei, este “o femeie încă tânără şi atrăgătoare, căreia i-ai fi putut da orice vârstă, între treizeci şi treizeci şi opt de ani”. Ea reprezintă prototipul femeii moderne, active, în stare să judece lucid. Deşi atrasă de societatea americană eclatantă, eroina nu renunţă să trăiască după un cod interior în care amintirile joacă un rol important. “Apoi, inima zvâcni din nou, ca biciuită. Desigur, era din nou vorba de ţara ei şi de anul 1990. Trecuseră de atunci aproape doi ani…” Aceste amintiri revin asemenea unor flash-uri pe tot parcursul cărţii, evocând un moment de cotitură în existenţa personajului, o ruptură în legătura ancestrală, dintotdeauna, dintre ea şi lumea de acasă. Deşi este o femeie energică şi curajoasă, Angela încă mai are nevoie de un univers al ei, în care se retrage pentru a evada din realitatea cotidiană şi a uita de decepţiile şi greutăţile vieţii de emigrant.

Acest an şi jumătate de America”

Ajunsă în America, Angela se schimbă psihologic, comportamental şi vestimentar. “Trupul i se schimbase şi el în acest an şi jumătate de America, căuta parcă să se adapteze unei noi caracteristici antropologice. Chiar şi trăsăturile i se subţiaseră, ochii şi părul îşi schimbaseră culoarea, glasul se modificase, cuvintele porneau de undeva, din cerul gurii, pe note mult mai înalte şi mai melodioase.”

Cu toate acestea, eroina nu reuşeşte să treacă pragul despărţitor al celor două medii sociale – cel din care provine şi cel în care o condusese destinul şi unde acum, încearcă să îşi găsească un loc sub soare. În “jurnalul de care nu se despărţea niciodată”, ea notează: “N-am dormit întreaga noapte din cauza tensiunii nervoase şi a luxului deşănţat din camera în care stau. Carpetele, draperiile, cearceafurile, păturile, până şi foile de hârtie cu antetul hotelului mă umilesc. Sunt o săracă, venind dintr-o lume barbară, a lipsurilor şi războaielor fratricide.”

Nu eşti decât o sclavă”

Noua condiţie socială în care se află Angela stă sub semnul “traumei desprinderii de loc şi de fire, personajul feminin al autoarei devenind el însuşi o coagulare densă de stări şi convulsii”, afirmă Ion Ţugui. Eroina este copleşită de lumea în care trăieşte şi din acest motiv alege varianta de a se refugia într-o realitate paralelă, secundă, din trecut, despărţind astfel aparenţa de esenţă. Sosită în America în căutarea libertăţii, Angela realizează că a nimerit în mijlocul unei societăţi individualiste, în care nu mai este loc şi pentru dramele personale. Mai mult, definiţia libertăţii, aşa cum o înţeleg cei de aici, vine să îi confirme că aparent, ea pornise în căutarea unei himere, atunci când îşi părăsise ţara pentru Lumea Nouă. “Libertatea înseamnă bani şi putere. Nu te lăsa îmbătată de vorbe, nu eşti decât o sclavă.

Deşi Angela vede tărâmul tuturor posibilităţilor ca pe un pământ al făgăduinţei, port al unei îndelungi călătorii, realitatea căreia trebuie să îi facă faţă, pe măsură ce se desfăşoară, evidenţiază că aici totul funcţionează conform unui mecanism cu anumite legi şi principii, diferite de ceea ce îşi imaginase înainte să plece din România. Iată de ce, schimbările de comportament ale eroinei se încadrează perfect în tiparul situaţiei prin care aceasta trece în prezent. “Fusese considerată o curajoasă, dar în America descoperea că nu ştie să spună adevărul, din laşitate. “Ţi-e frică să nu te dea afară”, a râs Leslie batjocoritor. “Munceşti mult pentru puţin.””

America, un simbol

Romanul Mirelei Roznoveanu, “Viaţa pe fugă”, este elaborat, dinamic ca stil, dramatic. Staticul rezultă din singurătatea destinului pe care autoarea îl prezintă. În carte se detaşează sondarea morală, puterea de discernământ şi luciditatea analitică a scriitoarei. Personajele sunt realizate prin trasături repezi şi incizii. Aparent, personajul principal al volumului Mirelei Roznoveanu este o femeie, Angela. Simbolic însă, adevăratul personaj principal din “Viaţa pe fugă” este o întreagă lume devenită fiinţă, o societate, o Cetate numită Lumea Nouă, cu obiceiurile, regulile şi prejudecăţile ei. Arta Mirelei Roznoveanu constă tocmai în ştiinţa portretizării structurii acestei Lumi Noi, căreia îi inventariază atent, toate unghiurile.

Octavian D. Curpaş

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns